Pentru prima data dupa multi ani, pe un fundal tesut parca din colinde si miros de portocale, pot sa spun cu mana pe inima ca in sfarsit acel aer din preajma sarbatorilor de iarna, devine din ce in ce mai real pentru mine.
Inca de la intrarea in camin, un loc cunoscut mai ales celor carora le place sa-si piarda cateva minute pe zi la cate o tigara, meditand la ziua de maine, la cursuri si la cei de acasa, moment in care esti cuprins de un sentiment putin explicabil, un sentiment de natura bacoviana, care pare sa nu se mai termine; inca din acel loc iti dai seama ca urmeaza sa intri intr-o cladire unde inca de acum miroase a sarbatoare. De la fiecare etaj al caminului se aude cate o colinda, la fiecare etaj o multime de oameni pe hol te intampina cu niste simple zambete, insa ele sunt de ajuns sa-ti aduca putina bucurie in suflet dupa ce ai avut o zi sau o saptamana plina.
Multitudinea de culori te plaseaza intr-o alta lume, iar mirosul de brad si acele colinde dau o alura de basm acestei perioade, chiar daca elementul cheie al acestei sarbatori, zapada, se lasa inca asteptata de toata lumea. Am ajuns si eu intr-un final sa ma bucur de aceasta perioada, pe care pana acum un an, o comparam cu un ocean de plictiseala, si pierdere de timp prin magazine, o perioada care nu insemna nimic, ajungand acum sa insemne "ceva". Totusi, e un progres, un progres datorat nu doar acestor mici lucruri enumerate mai sus, un progres datorat EI.
In concluzie, va urez tuturor un Craciun cat mai colorat, cu cat mai mult miros de brad si de portocale, alaturi de cei dragi.
Chuy
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu